American Cancer Society a publicat în anul 2015 un nou ghid pentru screeningul mamografic. Recomandările acestui ghid sunt rezumate mai jos:
– Femeile cu vârsta cuprinsă între 40 și 44 de ani pot să opteze pentru mamografie anuală dacă doresc
– Pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 45 și 54 de ani se recomandă mamografie anuală
– Pentru femeile cu vârsta peste 55 de ani se recomandă mamografie o dată la 2 ani; în anumite cazuri se poate continua cu mamografie anuală
– Mamografia de screening ar trebui continuată atât timp cât femeia are o stare generală de sănătate bună și o speranță de viață de peste 10 ani.
Menționăm că prevederile acestui ghid se aplică femeilor cu un risc ”obișnuit” de cancer de sân. Femeile care au în familie persoane cu cancer de sân, femeile care au un test genetic pozitiv pentru gena BRCA ( mutația pozitivă implică un risc crescut de cancer ovarian și cancer de sân) sau cele cărora li s-a efectuat radioterapie în regiunea toracelui au un risc mare de cancer de sân și ar trebui să înceapă investigațiile mai devreme, după o discuție cu un specialist în senologie.
Câteva întrebări frecvente referitoare la mamografie:
- Când ar trebui să îmi fac prima mamografie?
Această decizie ar trebui luată după o discuție cu medicul de familie sau cu un medic care se ocupă de diagnosticul cancerului de sân. În funcție de riscul fiecărei femei de a dezvolta cancer de sân, se recomandă screening mamografic la o vârstă mai tânără ( chiar 35 de ani la femeile cu cancer de sân în familie, mai ales dacă a afectat femei tinere) sau la cea uzuală pentru începerea screeningului. Din păcate, încă nu există un consens la care să adere toți specialiștii privitor la vârsta primei mamografii sau la frecvența mamografiilor de control. Anterior am prezentat recomandările ultimului ghid al American Cancer Society pentru efectuarea mamografiei de screening.
- Care sunt riscurile dacă începem screeningul mamografic la o vârstă mai tânără ( de exemplu 40 de ani vs 45 sau 50 de ani cum recomandă unii specialiști)?
”Riscurile” legate de includerea femeilor de 40-45 de ani în grupul de screening sunt de fapt legate de rezultatele fals pozitive. Un rezultat fals pozitiv înseamnă că pe mamografie apar niște leziuni suspecte care, la examinări ulterioare ( puncție-biopsie, excizie chirurgicală), se dovedesc de fapt a fi leziuni benigne. Aceste examinări suplimentare supun femeile la stressul legat de un posibil diagnostic de malignitate și la disconfortul procedurilor invazive.
- Care este doza de iradiere? Ar trebui aceasta să fie un motiv de îngrijorare?
Aici răspunsul este NU. Doza de iradiere corespunzătoare unei mamografii este echivalentă cu cea la care se expune organismul în cursul unui zbor transatlantic cu avionul. De fapt, este nevoie de 100 de mamografii pentru a aduna o doză de iradiere corespunzătoare celei unei tomografii toracice.
- Nimeni în familia mea nu a avut cancer de sân. De ce ar trebui ca eu să îmi fac mamografie?
Pentru că cine are sâni poate să facă cancer de sân. 85% din cancerele de sân nu sunt ereditare. Iar efectuarea regulată a mamografiilor poate reduce riscul de mortalitate prin cancer de sân cu până la 20%. Astfel încât, chiar dacă este neplăcut și uneori chiar dureros să facem mamografie anuală, beneficiul este considerabil.
